Efectele violentei domestice se rasfrang ulterior asupra copiilor, afectandu-i emotional, determinandu-i sa devina ezitanti, nesiguri in exprimare, avand o teama de abandon si alte aspecte precum: lipsa de initiativa, lipsa increderii in sine, fuga de responsabilitate, stari depresive/furioase majoritatea timpului etc.

Este afectat de asemenea comportamentul, copilul va refuza sa mearga la scoala, sa isi faca temele, va deveni indiferent sau mai rau intolerant la amenintari – de obicei va raspunde cu agresiune verbala sau fizica,  va depinde foarte mult de altii, va cauta tot timpul atentie.

Mai tarziu se vor face simtite si efectele sociale, cand va prefera sa stea izolat in loc sa stea cu grupurile, va manifesta tendinte violente in relatiile cu ceilalti, va deveni foarte implicat in activitati sociale pentru a evita intoarcerea acasa si nu va fi capabil sa aiba incredere in altii, in special in adulti.

Violenta domestica are efect pe termen lung asupra copiilor, ajungand sa le afecteze psihicul si mentalitatea chiar si cand ajung adulti. Este cunoscut faptul ca odata supusi violentei domestice, este mai mare posibilitatea ca acei copii sa ajunga delincventi juvenili sau infractori odata ajunsi adulti. Pentru ca au vazut violenta acasa, o considera a fi o parte normala a vietii lor.

Desi nu este un subiect usor de digerat, trebuie, ca adulti, sa fim responsabili si sa cautam sa ne asiguram ca avem grija de copii in toate aceste circumstante dificile; nu trebuie sa punem in pericol nici viitorul nostru, nici al copiilor nostri. Daca simtim ca relatia dintre noi, ca adulti, nu mai merge, nu trebuie sa implicam si copiii in jocurile noastre puerile si pacatoase pentru ca in cele din urma se va ajunge la ceva mai rau, iar cei mai afectati de aceste lucruri nu vor fi decat bietii copii.

Cei mai in masura sa isi faca treaba sa cum se cuvine si sa stie sa tina pe cei mici departe de acest tip de probleme sunt parintii, care trebuie sa se maturizeze si sa constientizeze socul pe care il are violenta fizica in cazul copiilor mici, dar si in cazul adolescentilor si tinerilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *