In tara noastra insemnari cu privire la unele fenomene atmosferice exceptionale se gasesc in lucrarile istoricilor si cronicarilor, in operele scriitorilor si poetilor, insa aceste informatii sunt discontinui, contin inexactitati si exagerari. Poetul roman Publius Ovidius Naso, exilat in Dobrogea spre sfarsitul anului 8 e.n. la Tomis, face referiri la iernile aspre ale Dobrogii in volumul ,,Iarna in tara getilor”.

In Cronica orasului Brasov se fac aprecieri referitoare la iarna anului 1420 care a fost deosebit de calda, la vara anului 1437 foarte secetoasa, la anul 1615 cand din 22 mai pana la 26 iulie nu trece zi sau noapte fara sa ploua, la grindina din 4 iulie ,,mare cat oul de gasca”, la anul 1669 cand de la 6 august pana la 6 noiembrie in toata Transilvania nu a cazut nici o picatura de apa, la seceta din 1718 ce a tinut din aprilie pana in octombrie, la bruma din august si viscolul mare din 7 octombrie 1740 care a stricat totul, precum si la inundatiile catastrofale din 29-30 iulie in care ,,s-au inecat 13 oameni”.

Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldovei semnaleaza seceta din anul 1585 care ,,a secat toate izvoarele si baltile, iar unde se prindea inainte peste se ara cu plugul”. In Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir (1716), autorul (care poate fi considerat printre primii climatologi) face observatii asupra vremii in Moldova, fiind preocupat de tot ce au lasat inaintasii sai.

Primele observatii instrumentale au fost realizate de diferiti oameni de stiinta interesati de cunoasterea vremii din localitatea in care isi desfasurau activitatea. Pionieratul in observatia meteorologica instrumentala romaneasca ii este atribuit medicului militar rus Lerch, a carui activitate in acest domeniu s-a desfasurat la Iasi intre 1770-1774.
La Bucuresti doctorul Caracas realizeaza observatii termometrice intre anii 1773-1789. Observatiile meteorologice la Timisoara au fost initiate incepand cu anul 1780 de catre Klapka.

La Sibiu farmacistul Peter Sigerus (1789-1791), apoi Schuller in perioada 1798-1827 efectueaza observatii meteorologice ce vor fi reluate intre 1831-1834, acestea fiind publicate in ,,Gazeta Transilvaniei”. Pentru Bucuresti Gh. Asachi publica date de observatii meteorologice in ziarul ,,Albina Romaneasca”(1829-1931). In anul 1836 la Bucuresti profesorul St. Poenaru organizeaza observatii meteorologice la Colegiul Sf. Sava. Din anul 1856 sunt organizate observatii mai sistematice de catre doctorul C. Davila la Scoala de Medicina, iar din 1857 de catre doctorul Iulius Barasch la Spitalul de copii.

Si la Cluj incepand din anul 1853 este initiat un program de observatii meteorologice de catre Harnay.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *